Se spune ca nu exista o putere mai mare decat cea gasita in cuvinte! Sunt studenta la drept si desi asta imi mananca aproape tot timpul, din cand in cand, nu ma pot abtine de la a-mi rezerva cateva minute in care sa ma pierd in fata tastaturii. Imi place sa scriu, fac asta numai din pura pasiune si de nu foarte mult timp am decis sa impartasesc gandurile si opiniile mele, cu voi, cititorii.

De cand am inceput acest blog am avut ocazia sa invat multe despre oameni si mai exact despre cititori. Am descoperit destule lucruri despre cei care frecventeaza facebook-ul si care dau share la articole care impanzesc news feed-ul. Si nu pot sa spun ca toate concluziile au fost imbucuratoare.

Ce da bine la popor? Barfa, revolta si uneori experientele personale daca sunt suficient de piperate. Rareori vezi articole ce merita a fi citite care au mai mult de 5 like-uri si foarte putine sunt ocaziile in care nu regreti ca dai click pe acel ceva share-uit de zeci de persoane. De ce? Pentru ca lumea nu cauta rationamente, povesti de viata sau intamplari de actualitate, ci stiri de senzatie, reportaje despre noua achizitie a unei vedete, scandaluri si eventual, ceva filozofii legate de relatii de-alea zbuciumate, despartiri si cuceriri. Asta o stie oricine are blog si scrie de drag. Nu vom fi niciodata in top, pentru ca ce scriem noi nu e cautat de multime.

M-am invatat cu ideea ca nu voi avea 1000 de accesari pe zi si nu scriu asta din frustrare sau mai stiu eu ce. De fapt, sunt destul de mandra ca nu ma incadrez exact unei tipologii anume care aduna admiratori. Pentru mine, asta e dovada faptului ca nu am luat-o pe ulei si ca inca mai scriu lucruri normale. Asa ca, dragii mei cititori, sa nu uitati ca sunteti o minoritate si inca una care nu alearga dupa nimicuri – si asta nu pentru ca scriu eu niste minuni ce nu pot fi intelese de catre cei cu un IQ slabut, ci pentru ca inca nu ati ajuns sa dati click pe un articol gen: “Amantele nu sunt curve” sau “Barbatii sunt si ei femei”…